Wednesday, May 20, 2009
Monday, April 13, 2009
"Nu pot să vă spun de ce Moldtelecom a blocat accesul la UNIMEDIA. Sunt un simplu angajat!"
Sunt un vizitator UNIMEDIA, care accesez site-ul prin intermediul Maxdsl de la Moldtelecom. După protestele din 6-7 aprilie, nu mai pot accesa direct site-ul UNIMEDIA. Astfel, am sunat la Moldtelecom să aflu ce se întâmplă. Vedeţi mai jos discuţia cu unul dintre angajaţii instituţiei.(după 20 minute de aşteptare de: La moment toţi operatorii sunt ocupaţi)
OC: - Bună ziua
1181: - Bună ziua
OC: - Mă interesează din care motive Moldtelecom a blocat accesul la o serie de site-uri, gen:
Unimedia.md, odnoklassniki.ru, jurnaltv.md etc.?
1181: - Noi ştim că sunt probleme cu odnoklassniki.ru, de alte site-uri nu ştim nimic. Providerul intermediar dintre Moldtelecom şi odnoklassniki.ru a fost afectat ….(aici îl întrerup politicos)
OC: - Cer scuze, dar nu sunt specialist IT ca să pot intra în detalii, mă interesează de ce aţi blocat accesul?
1181: - Noi o să verificăm…
OC: - Vă rog să primiţi o reclamaţie acum la telefon în acest sens.
1181: - Eu vă sfătuiesc să faceţi asta în scris, ca să puteţi primi un răspuns oficial...(şi de data asta îl întrerup, nu prea politicos, recunosc)
OC: - Dle operator, am contractul în faţă şi aici scrie că abonatul poate depune o reclamaţie la telefonul 1181. De obicei, citesc contractele pe care trebuie să-mi aplic semnătura, spre deosebire de Dstră…
1181: Bine, eu am primit reclamaţia (!)
OC: Poate vă las un nume, prenume, adresă pentru contact? Cum primiţi reclamaţia dacă nu-mi cereţi nicio informaţie pentru contact?
1181: - Noi o să verificăm ceea ce ne-aţi spus.
OC: - Dle, înca ceva. Dacă problema era în aceste site-uri, atunci alte persoane abonate la alţi operatori, nu puteau accesa. Plus la asta: există un site foarte şmecher, care permite accesul ca şi utilizator extern pe aceste site-uri blocate de Dstră.
1181: (Operatorul foarte mirat)- Care??????
OC: www.surfunblocked.com
1181: - Iaca nu am ştiut. Staţi să încerc şi eu. (pauză vreo 30 de secunde)… parcă ceva se încarcă… aaa, iaka s-o încărcat. Mdaaa, nu am ştiut…
OC: - Vedeţi, dle, că există şi soluţii împotriva tuturor neregulilor, create de Moldtelecom inclusiv, şi Vă asigur că se vor găsi soluţii şi pentru alte încălcări ale Dstră. Probabil voi face un demers oficial, din numele mai multor colegi, prieteni.
1181: - Da, bine, făceţi. Eu am expus poziţia oficială a Moldtelecom-ului. Sunt simplu angajat.
OC: - Înţeleg perfect că nu puteţi la telefon să Vă exprimaţi opiniile proprii, mai ales că discuţia noastră de acum se înregistrează şi de Dstră şi de mine. Vă mulţumesc, la revedere.
Friday, October 10, 2008
Republica Moldova – ţara cu ciobani perfecţi!
Cred ca mulţi dintre noi au privit materialul difuzat de postul PRO TV Chişinău în ziua de 08 octombrie 2008, în care apare un tânăr cioban, filmat la un telefon mobil de nişte creaturi în uniformă de poliţişti de la comisariatul de poliţie sectorul Botanica. Această înregistrare video mi-a provocat o milă faţă de acest băiat şi mi-a amplificat dispreţul faţă de diavolii cu bastoane. În contextul evenimentelor produse în ultimul timp, în care au fost implicate aceste brute cu epoleţi, îmi pun o întrebare: „Unde ar putea fi eficienţi poliţiştii moldoveni?”. Şi îmi venise o idee genială: „În ciobănie!”. Au toate calităţile necesare unui cioban: 2. au educaţia necesară pentru a sta de vorbă cu bârsanele, ca de la animal la animal.
Vor avea aceeaşi uniformă simpatică şi cămăşi albe şi, ca în sistemul lor actual, vor fi: locotenent-cioban, capitan-cioban şi aşa pînă la generali. Cu aşa efectiv de ciobeni, Republica Moldova ar putea deveni în scurt timp cel mai mare producător de brînză de oi din lume. Şi acum vă daţi bine seama avantajele acestei reprofilări ale poliţiştilor: a) bugetul nu cheltuie bani publici pentru întreţinerea poliţiei; b) lumea se va simţi mai în siguranţă; c) PIB-ul va creşte cu circa 10% anual (un ritm de invidiat!) pe seama producţiei brînzei de oi.
P.S.Acuma îmi dau bine seama de ce Voronin cu cîteva luni în urmă a ordonat reducerea efectivului de poliţişti (din cea rutieră) cu 50%. Cred că era într-un gînd cu mine...
P.P.S. Stimaţi poliţişti, cei care Vă îndepliniţi obligaţiunile cu cinste şi demnitate, acest articol nu Vă vizează.
Saturday, February 23, 2008
E666 – formula morţii.

Progresul continuu al societăţii umane a dus la o omniprezenţă a tehnologiei în toate domeniile. Astfel, se face tot posibilul ca alimentele să aiba succes, să poată fi conservate pe perioade cât mai lungi, să aibă culori cât mai atractive, să fie cât mai bogate în vitamine, chiar dacă sunt obţinute pe cale artificială. Puţini dintre noi şi-au pus vreodată întrebarea: „ce dăm în schimbul unor alimente picante sau în schimbul unor mere „proaspete” în mijlocul iernii”? Răspunsul e simplu: „cîţiva ani din viaţă”.
A început să mă îngrijoreze această întrebare zilele trecute, după ce, descărând la telefonul mobil un soft de pe net, am început să-l folosesc la modul practic şi având un pachet de gume „Dirol” am efectuat o analiză a aditivilor alimentari indicaţi pe ambalaj. Am numărat 7 E-uri într-un pacheţel de 5 lei (!). Rezultatele arată cam aşa: E171 – colorant suspect, E321 – ridică nivelul colesterolului în sînge. Despre efectul celorlalţi 5 – medicina tace. După acest mic experiment eram tentat să ştiu cam ce conţin toate alimentele consumate zi de zi, mergând la un magazin şi procurând careva produse: ciocolată „Snickers”, iaurt „Danone”, brînză „President”, un suc oarecare, toate trecând o expertiză drastică. Am fost extrem de surprins să găsesc în produsele lactate o serie de aditivi, cum ar fi E123 - cancerigen şi E330 (acid citric sau sarea de lămîie) – cel mai periculos cancerigen, care provoacă boli ale aparatului bucal. Şi cel mai paradoxal e că acest E330 se conţine aproape în toate sucurile din comerţ.
În continuare Vă prezint lista aditivilor recunoscuţi ca fiind toxici. Lista de mai jos este un extras din raportul Oficiului Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană:
Aditivi alimentari care produc cancer:
E131 (Albastru patent), E142, E211 (benzoat de sodium), E213 (benzoat de calciu), E214 (p-hidroxibenzoat de etil), E215 (sarea de sodium a parahidroxibenzoatului de etil), E216 (parahidroxibenzoat de propil), E217 (sarea de sodium a parahidroxibenzoatului de propil), E218 (p-hidroxibenzoatului de metil), E239 (hexametilen tatra amina), E330 (acid citric). Aditivi alimentari care afectează vasele de sânge:
E250 (nitrit de sodium), E251 (nitrat de sodium), E252 (nitrat de potasiu).
Aditivi alimentari care produc boli de piele:
E230 (difenil), E231 (ortofenil fenol), E232, E233 (thiabendasol).
Aditivi alimentari care atacă sistemul nervos:
E311 (galat de octal), E312 (galat de dodecil).
Aditivi alimentari care pot produce tulburări digestive (indigestie, voma, colici abdominale etc.): E338 (acid fosforic), E339 (fosfat monosodic/disodic/trisodic), E340 (fosfat monopotasic/ dipotasic/tripotasic), E341 (fosfat monocalcic/dicalcic/tricalcic), E463 (hidropropil
celuloza), E465 (metil etil celuloza), E466 (carboximetil celuloza), E 450(difosfat disodic/trisodic/tetrasodic/dipotasic/tetrapotasic/dicalcic/biacid de calciu), E461, E407 (caragenan) din inghetata.
Aditivi care distrug vitamina B12:
E200 (acid ascorbic).
Aditivi care determină afectiuni intestinale:
E220 (sulfat anhidru), E221 (metabisulfit de potasiu), E222 (sulfit acid de sodiu), E223 (metabisulfit de sodiu), E224(metabisulfit de potasiu).
Aditivi care cresc nivelul colesterolului:
E320 (butil hidroxianisol BHA), E321 (Butil hidroxitoluen BHT).
Alţi aditivi periculoşi:
E120 (conselina, acid carminic), E124.
Aditivi suspecţi:
E121, E141 (Verde brilliant), E150 (Caramel), E153, E171, E172, E240, E241, E477.
Cei mai periculoşi aditivi alimentari:
E123 este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Acest aditiv se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branza topita si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Din aceeasi categorie face parte si E110 care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca) colorandu-le. E330 (acidul citric) produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune puternic cancerigena. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.E102 (tartrazina) este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales budinci. Si el are actiune cancerigena.
Când şi cum vom afla cât de nocivi pentru sănătatea noastră sunt ceilalţi aditivi alimentari, nu ştiu ce să vă spun, dar haideţi să consumăm mai puţină carne mai roşie şi mai fragedă decât este ea în realitate, mai puţine fructe prea arătoase atunci când nu e timpul lor, mai puţine conserve şi alte semipreparate, mai puţine alte invenţii alimentare şi sigur vom fi mai sănătoşi!
P.S. Dacă cineva dintre voi doreşte acest program la celularul său, scrieţi la comentarii şi vă explic de unde îl down-load-aţi absolut gratis (are vreo 70 kb). Este foarte comod în market cu el.
A început să mă îngrijoreze această întrebare zilele trecute, după ce, descărând la telefonul mobil un soft de pe net, am început să-l folosesc la modul practic şi având un pachet de gume „Dirol” am efectuat o analiză a aditivilor alimentari indicaţi pe ambalaj. Am numărat 7 E-uri într-un pacheţel de 5 lei (!). Rezultatele arată cam aşa: E171 – colorant suspect, E321 – ridică nivelul colesterolului în sînge. Despre efectul celorlalţi 5 – medicina tace. După acest mic experiment eram tentat să ştiu cam ce conţin toate alimentele consumate zi de zi, mergând la un magazin şi procurând careva produse: ciocolată „Snickers”, iaurt „Danone”, brînză „President”, un suc oarecare, toate trecând o expertiză drastică. Am fost extrem de surprins să găsesc în produsele lactate o serie de aditivi, cum ar fi E123 - cancerigen şi E330 (acid citric sau sarea de lămîie) – cel mai periculos cancerigen, care provoacă boli ale aparatului bucal. Şi cel mai paradoxal e că acest E330 se conţine aproape în toate sucurile din comerţ.
În continuare Vă prezint lista aditivilor recunoscuţi ca fiind toxici. Lista de mai jos este un extras din raportul Oficiului Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană:
Aditivi alimentari care produc cancer:
E131 (Albastru patent), E142, E211 (benzoat de sodium), E213 (benzoat de calciu), E214 (p-hidroxibenzoat de etil), E215 (sarea de sodium a parahidroxibenzoatului de etil), E216 (parahidroxibenzoat de propil), E217 (sarea de sodium a parahidroxibenzoatului de propil), E218 (p-hidroxibenzoatului de metil), E239 (hexametilen tatra amina), E330 (acid citric). Aditivi alimentari care afectează vasele de sânge:
E250 (nitrit de sodium), E251 (nitrat de sodium), E252 (nitrat de potasiu).
Aditivi alimentari care produc boli de piele:
E230 (difenil), E231 (ortofenil fenol), E232, E233 (thiabendasol).
Aditivi alimentari care atacă sistemul nervos:
E311 (galat de octal), E312 (galat de dodecil).
Aditivi alimentari care pot produce tulburări digestive (indigestie, voma, colici abdominale etc.): E338 (acid fosforic), E339 (fosfat monosodic/disodic/trisodic), E340 (fosfat monopotasic/ dipotasic/tripotasic), E341 (fosfat monocalcic/dicalcic/tricalcic), E463 (hidropropil
celuloza), E465 (metil etil celuloza), E466 (carboximetil celuloza), E 450(difosfat disodic/trisodic/tetrasodic/dipotasic/tetrapotasic/dicalcic/biacid de calciu), E461, E407 (caragenan) din inghetata.
Aditivi care distrug vitamina B12:
E200 (acid ascorbic).
Aditivi care determină afectiuni intestinale:
E220 (sulfat anhidru), E221 (metabisulfit de potasiu), E222 (sulfit acid de sodiu), E223 (metabisulfit de sodiu), E224(metabisulfit de potasiu).
Aditivi care cresc nivelul colesterolului:
E320 (butil hidroxianisol BHA), E321 (Butil hidroxitoluen BHT).
Alţi aditivi periculoşi:
E120 (conselina, acid carminic), E124.
Aditivi suspecţi:
E121, E141 (Verde brilliant), E150 (Caramel), E153, E171, E172, E240, E241, E477.
Cei mai periculoşi aditivi alimentari:
E123 este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Acest aditiv se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branza topita si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Din aceeasi categorie face parte si E110 care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca) colorandu-le. E330 (acidul citric) produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune puternic cancerigena. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.E102 (tartrazina) este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales budinci. Si el are actiune cancerigena.
Când şi cum vom afla cât de nocivi pentru sănătatea noastră sunt ceilalţi aditivi alimentari, nu ştiu ce să vă spun, dar haideţi să consumăm mai puţină carne mai roşie şi mai fragedă decât este ea în realitate, mai puţine fructe prea arătoase atunci când nu e timpul lor, mai puţine conserve şi alte semipreparate, mai puţine alte invenţii alimentare şi sigur vom fi mai sănătoşi!
P.S. Dacă cineva dintre voi doreşte acest program la celularul său, scrieţi la comentarii şi vă explic de unde îl down-load-aţi absolut gratis (are vreo 70 kb). Este foarte comod în market cu el.
Thursday, January 17, 2008
PRO -TV Chişinău – în sânul... realităţii (?)
Reportajul de azi (17.01.2008) al postului PRO-TV Chişinău, de la funeraliile celor doi copilaşi omorâţi într-un stupid accident, a făcut ca răbdarea pe care am ţinut-o în mine trei zile, să iasă necondiţionat de sub control şi să mă determine să scriu aceste rânduri. NU mai pot suporta, ca un post de televiziune, model pentru foarte mulţi consumatori TV din Moldova, să se bage trei zile la rând în epicentrul acestor evenimente dramatice, să-şi bage camerele de luat vederi în sufletele celor care şi-au pierdut copiii, să se bage în gura lor, în ochii lor!
Îndemnat de câţiva prieteni, am dat un telefon (21-36-45) la PRO-TV Chişinău, ca să-mi expun opinia în legătură cu acest fapt, la care un domn, cu un ton indolent, mi-a răspuns că „Asta îi realitatea” (!). Ok, dacă abordăm problema sub acest aspect, atunci haideţi, domnilor reporteri PRO-TV Chişinău, să-mi fie iertată mitocănia, să transmitem direct dintr-o oarecare morgă - autopsiile cadavrelor, procesele care au loc în WC-urile publice etc., căci, după cum s-a menţionat, toate fac parte din sumbra noastră realitate. Nu sunt jurnalist, însă am auzit de aşa termen, cum ar fi: etică profesională sau d e o n t o l o g i e. Or, bocetele continue de la înmormântările date, sicriile cu copii mici arătate în prim plan, imaginile insistente ale părinţilor ruinaţi fizic şi moral care-şi înmormântează copiii (!!!), nu trebuie să facă parte din acest gen de reportaje. NU uitaţi, că în faţa micilor ecrane, mai sunt şi alţi copii, şi persoane mai dezechilibrate emoţional, oameni în etate etc.
P.S. Apropo, dacă vreodată, la astfel de evenimente, cineva Vă va mărunţi camerele de luat vederi, să ştiţi să staţi liniştiţi şi să nu strigaţi în gura mare, că cineva V-a încălcat vreun drept! Personal, nu Vă voi compătimi - categoric!
P.P.S. În or. Străşeni, Poliţia Rutieră a afişat chiar la marginea traseului principal al oraşului un panou informativ, care conţine poze cu cadavre de la accidentele rutiere. Oare ce zic rudele acestora, când zilnic îşi văd „apropiaţii” pe acest „Panou”?
P.S. Apropo, dacă vreodată, la astfel de evenimente, cineva Vă va mărunţi camerele de luat vederi, să ştiţi să staţi liniştiţi şi să nu strigaţi în gura mare, că cineva V-a încălcat vreun drept! Personal, nu Vă voi compătimi - categoric!
P.P.S. În or. Străşeni, Poliţia Rutieră a afişat chiar la marginea traseului principal al oraşului un panou informativ, care conţine poze cu cadavre de la accidentele rutiere. Oare ce zic rudele acestora, când zilnic îşi văd „apropiaţii” pe acest „Panou”?
Saturday, January 12, 2008
Eco a dat-o în bară! Moldova ocupă primul loc în lume după numărul de carduri!
"In Moldova sunt 800 mln de carduri" - informaţia a fost publicată în ziarul economic ECO, la data de 26 decembrie 2007. Astfel, dacă să dăm crezare Eco, fiecărui locuitor îi revin circa 200 de carduri :)
În varianta electronică ziariştii de la Eco şi-au corectat greşeala, modificând cifra de 800 mln în 800 mii :)

În varianta electronică ziariştii de la Eco şi-au corectat greşeala, modificând cifra de 800 mln în 800 mii :)

Subscribe to:
Posts (Atom)